Am in mana mea un cristal. Ne-am gasit reciproc. Imi place, imi trebuie.  

Ce-am sa fac cu el? Pai... am sa-l pun sa faca ce stie el mai bine.  

Si ce stie sa faca o piatra? Stie sa fie si sa lucreze. Isi lucreaza propria energie, dar si energia din jur.  

Ce face cu energia? Multe! Poate sa o imprastie sau s-o concentreze, sa o emane sau sa o absoarba, sa o atenueze sau sa o accentueze – depinde de piatra, de materia din care e facuta, de molecule, dar si de asocierea dintre molecule, "aliaje"; cumulativ, subtractiv, extractiv, progresiv, sistemic, sinergic sau in orice mod imaginativ sau inca neatins de mintea omeneasca. Ea nu stie sa explice, doar le face.  

Orice materie e chimie si fizica. Aici riscam sa ne pierdem – sa revenim deci. Din fizica si chimie am invatat despre caracteristici specifice ale energiei. Nu multi dintre noi am ajuns cu studiul atat de departe incat sa pricepem cum fiecare molecula are modul ei specific de a capta, de a reflecta sau de a sustine refractia radiatiilor cu care vine in contact.  

Toate sunt energie. Tot. Si energia nu sta pe loc. Asa ca, fiind in miscare continua, se uneste, se divide, se loveste, se abate, se imprastie. Este vizibila sau invizibila pentru noi. Exista in mod independent de constiinta, asa ca fenomenele ce o caracterizeaza – puse sau inca nepuse in evidenta de stiinta – pentru priceperea mintilor noastre limitate – aceste fenomene se petrec. Orice-ar fi. Implicit.  

Iar pietrele fac toate astea.  

Si ce importanta are pentru mine sau pentru tine ca o piatra lucreaza sau nu? Ce-mi aduce mie, bun sau rau, asta?  

Imi furnizeaza servicii de transformare de frecvente, adica lucreaza asupra energiilor cu care eu vin in contact. Le moduleaza ca sa-mi convina mai mult. Ca asa... doar sa las energia bruta sa ma loveasca in moalele capului?! Nu! Nu – daca pot face ceva sa o corectez, sa mi-o adaptez. Si pot. Pot sa chem un cristal (sau doua sau mai multe...) sa ma intovaraseasca si sa modifice in beneficiul meu aceasta energie. O va rasfrange si reflecta printre muchiile si fatele sale sub-picometrice si mi-o va retrimite imblanzita, mangaietoare, hranitoare chiar!

Am sa tin langa inima mea (sau capul meu sau ochii sau picioarele mele) acest cristal si, cu voia lui, voi primi natura in corpul meu asa cum voi avea nevoie.  

Fiecare cristal stie sa faca asta. Si pietrele si sarea si lemnul si florile. Fiecare elemental. Fiecare om. Chiar fiecare cuvant. Mestesugul este sa inveti despre toate, sa le asculti, sa cauti sa le intelegi si sa le simti. Sa inchizi ochii si sa ai un dialog autentic cu fiecare fiinta. Caci una peste alta – toate sunt fiinte. Mai mari sau mai mici, mai brute sau mai rafinate – fiecare este expresia gandului Constiintei.  

Constiinta s-a emanat pe sine in infinitati de puteri, forme si densitati. Se exprima fara intrerupere in orice existenta sau idee, forma sau parere. Se experimenteaza dupa dorinta si dupa placere. Ne suntem suficienti unici, dar ne gasim bucuria in asociere. Si ne putem cunoaste intru ego si alter-ego placandu-ne sau urandu-ne, bucurandu-ne sau ignorandu-ne – dupa cum vrem.  
Dar putem alege sa stam dimpreuna si sa ne fim de folos sau sa ne ajutam. Frecventele ne arata cat de priceputi putem sa fim. Si iubitori.  

Sa fim iubire!